Treceți la conținutul principal

Postări

Invata cum sa cresti marijuana

Ai intrat pe acest website pentru ca vrei sa inveti cum sa cresti canabis si esti interesat de un curs online care te invata cum sa cresti marijuana. In ciuda a ceea ce ai auzit, cresterea canabisului este destul de usoara odata ce aveti informatiile corecte. Daca ai vointa de a creste, cateva minute in plus in fiecare zi si un spatiu de crestere ai deja tot ce e necesar pentru ati creste propriul cannabis. Cannabisul numit si iarba. In general se face referinta la muguri uscati ai planteti de cannabis feminine. Plantele de cannabis pot creste in majoritatea mediilor de viata, iar unele plante de cannabis cresc natural in toate colturile lumii. Plantele de sexul feminin sunt crescute pana cand muguri pot fi recoltati, uscati si “tratati” pentru ca apoi muguri sa poata fi consumati (fumati, vaporizati sau mancati) in scop recreational sau medical. Iti place cannabisul, sau ai nevoie de el pentru motive medicale sau nu vrei sa platesti pentru el. Sau poate nu gasesti pe nimeni sa
Postări recente

Ce este tiroida?

Tiroida secretă hormoni: triiodotironina, tiroxina și calcitonina, care pot fi obţinuţi și pe cale sintetică. Glanda tiroidă are forma literei H și constă din doi lobi laterali (stîng și drept) uniţi între ei prin istm (ţesut glandular). Lobii sînt separați în lobuli, iar fiecare lobul constă din foliculi glandulari (vezicule). Cavitatea internă a foliculilor conţine coloidul tiroidian (o substanţă proteică, vîscoasă, transparentă, de culoa re gălbuie) unde sînt depo-zitaţi hormonii. Morfologia foliculilor depinde de activitatea fiziologică a glandei. Glanda în hiperfuncţie are foliculii de dimensiuni neesenţiale, coloidul este redus și conţine multe vacuole, deoarece este elimnat abundent în sînge. În hipofuncţie foliculii sînt mari, iar coloidul dens, aproape nevascularizat.

Cum ochii percep culorile?

Perceperea culorilor se realizează datorită celulelor fotoreceptoare cu conuri care au un prag fotosensibil ridicat și o acuitate vizuală mare. Ele asigură vederea la lumină puternică și perceperea culorii obiectelor. Celulele cu conuri au o sensibilitate specifică la spectrul roșu, albastru și verde. Celulele cu bastonașe sînt foarte sensibile la lumină, fiind receptori nocturni. Ele nu pot furniza detalii despre structura și culoarea obiectelor

Cum se formeaza imaginea pe retina?

Excitantul specific al ochiului este lumina, ale cărei raze traversează suprafeţele refractoare (corneea, cristalinul și corpul  vitros), apoi ajung la retină. Sub acţiunea energiei razelor de lumină, la nivelul retinei au loc următoarele fenomene: • celulele pigmentare formează pseudopodii care se întind printre celulele fotoreceptoare. Sub acţiunea razelor luminoase rodopsina din celulele cu bastonașe și iodopsina din celulele cu conuri se descompune. Anume acestor reacţii chimice li se atribuie rolul de bază în formarea pe retină a unei imagini reale, mai mică, inversată • celulele fotoreceptive formează un potenţial de acţiune, care este condus pe calea nervilor optici la segmentul central al analizatorului vizual din lobii occipitali, unde se transformă în senzaţii  vizuale. Efectul produs de lumină asupra retinei nu dispare odată cu întreruperea acţiunii excitan-tului. Persistenţa imaginii vizualizate se explică prin faptul că reacţiile chimice care decurg sub acţiunea lumi

Stresul vizual cauzat de utilizarea calculatorului

Rolul computerelor în societatea modernă este de necontestat. Aceasta impune necesitatea de a găsi modalităţi de evitare a efectelor nocive la folosirea îndelungată a computerelor asupra sănătăţii utilizatorilor. Problema cea mai frecventă o constituie disconfortul vizual. Mulţi dintre acei care utilizează timp îndelungat computerul (mai mult de 2 ore pe zi) au probleme de vedere. Un studiu efectuat asupra funcţionarilor a demonstrat o corelaţie directă între numărul orelor petrecute în faţa monitorului și numărul simptomelor de stres vizual apărute. Simptomele directe ale stresului vizual cauzat de utilizarea îndelungată a computerului sînt: oboseala oculară, durerile de cap, miopia, dublarea imaginii, modificări în percepţia culorilor. Simptomele indirecte pot include: dureri la nivelul mușchilor și oaselor (gît, umeri, spate, încheietura mîinii), oboseală fizică excesivă, eficienţă vizuală scăzută în desfășu rarea activităţii, încordarea mușchilor oculari și probleme de vedere a

Ce este conjunctivita?

Conjunctivita este o boală oculară foarte frecventă, în special la copii, care se caracterizează prin inflamarea mucoasei conjunctive. Cauzele conjunctivitei sînt bacteriile patogene. Fumul, praful, gazele toxice sînt consideraţi factori favorizanţi importanţi în producerea conjunctivitelor. Bolnavul de conjunctivită are senzaţii de arsură oculară, de „nisip în ochi”, mîncărimi, înţepături.

Ce este cataracta?

Cataracta este o maladie caracterizată prin opacitatea parţială sau totală a cristalinului. Aceasta împiedică pătrunderea razelor de lumină prin pupilă, reducînd astfel acuitatea vizuală pînă la pierderea completă a vederii. Maladia este raspîndită la 70% din persoanele de peste 60 de ani. Bolnavii de cataractă au următoarele simptome: vedere „în ceaţă” sau „printr-o pînză” ori „printr-o lacrimă”; pacienţii clipesc des în dorinţa de a vedea mai clar; vederea este dublă, scade la citit, la vizionarea emisiunilor TV etc. Deși există și alte forme de tratament în fazele iniţiale ale bolii (ochelari pentru ameliorarea vederii, picături pentru încetinirea progresiei bolii), ulterior unica metodă de tratament eficient al cataractei este cea chirurgicală, de înlăturare a cristalinului afectat și implantare a unui cristalin artificial.